După Nea Mărin Miliardar, nu credeam că o să mai văd în România o comedie care să mă țină în priză prin acțiune și umorul de situație și la care efectiv, să râd cu lacrimi. Din fericire m-am înșelat dar totuși au trecut 40 de ani (cam mult, nu ?) până când Miami Bici ( producție 2020), o comedie spumoasă despre aventura a 2 români care pleacă să se îmbogățească în America-pământul făgăduinței, a spart gheața și a adus în sălile de cinematograf peste 550.000 de spectatori. Eu și Cristi am fost la lansarea filmului de la Craiova, în prezența lui BRomania, și am reînvățat cum se râde pe săturate la un film românesc. Se pare că Matei Dima a descoperit rețeta succesului pentru că, în această toamnă, a lansat o nouă comedie autohtonă, regizată împreună cu  Cosmin Nedelcu și Alex Coteț , care ajunge în top – Team Building.

Filmul l-am văzut într-una din sălile elegante de la Inspire Cinema Mercur. De câte ori îmi doresc să văd un film nou, prefer să îl vizionez la cinema, pentru că „energia” celor din jur te face să trăiești mai intens acțiunea filmului. Știm cu toții că pauzele de gustări/apă/toaletă de acasă, unde poți opri filmul oricând, scad atenția și te îndepărtează de atmosferă. Ca să finalizez ideea asta, vă sfătuiesc să vedeți Team Building la cinema, pentru că hohotele de râs ale celor din jur, pe lângă buna voastră dispoziție, vă vor asigura doza de optimism pentru câteva zile.

Pe lângă faptul că m-am distrat copios, filmul ăsta mi-a mers direct la suflet . De ce spun asta ? Pentru că este o satiră super deșteaptă la o „clasă”, din ce în ce mai vizibilă în marile orașe din România ultimului deceniu- corporatiștii. Am mulți prieteni și cunoscuți în această sferă și oarecum interacționez periodic și profesional cu acești oameni. În plus, nu o dată am fost într-un team building, și pot să probez că multe dintre situațiile din film sunt rupte din viață. Lucru certificat și de producătorii filmului care anunță încă de la debut că „filmul este 100% ficțiune dar se bazează pe 100 întâmplări adevărate” (citare aproximativă). Ce este deosebit de savuros este limbajul folosit de personajele din film. Deja există numeroase dezbateri în media și s-au scris și articole de specialitate în care se vorbește despre romgleza folosită de către corporatiști, unele voci clamând chiar mutilarea limbii române de către aceștia. Tot acest curent mediatic împotriva limbajului folosit de oamenii din corporații a omis un singur lucru : faptul că această romgleză este dublată aproape 1:1 de un limbaj licențios, folosit nu numai în timpul liber, ci din ce în ce mai mult și în relațiile/discuțiile de la birou. Team Building surprinde excelent acest fenomen, în film existând niște scene de un comic savuros.

Sigur, filmul satirizează felul cum se „respectă” toate celelalte principii pe care se bazează un team building: spiritul de echipă, onestitatea, schimbul de idei și informații, sprijinul reciproc, deschiderea către nou, fairplayul într-o competiție, etc. În plus dă cărțile pe față în multe dintre situațiile când gunoiul se bagă sub preș și există momente în care personajele joacă cu sufletul pe masă. Am găsit pe net chiar o scenă interzisă, care nu a fost inclusă în film, ce este atât de caustică încât râsul este la un pas de grimasă.

Îmi doresc ca secvențele inserate mai sus să nu vă fi dat prea multe spoilere și să fie mai mult o provocare / curiozitate de a vedea acest film, în cazul în care nu ați făcut-o. Pe lângă faptul că veți râde în hohote, cum n-ați mai făcut-o de mult la un film românesc, cu siguranță veți analiza mai atent oamenii din jurul vostru (și de ce nu, pe voi înșivă), care pentru a salva aparențele și a urca în ierarhie, au uitat să fie sinceri și să trăiască așa cum le place . Team Building – o satiră despre alienarea relațiilor interumane.

Să fiți sănătoși și fericiți și cât se poate de onești cu voi și cu cei din jurul vostru !