De câte ori mi se propune să vizitez Serbia, spun prezent fără să ezit. De această dată m-am bucurat de un Infotur alături de bloggeri și reprezentanți ai agențiilor de turism, în zona Sokobanja, aflată la 250 de km de Craiova (cam trei ore de mers cu mașina).Orașul cu același nume este unul micuț, cu peste 8000 de locuitori dar cochet și curat. Cu toate acestea în oraș și în împrejurimi sunt peste 14.000 de locuri de cazare în hoteluri de lux sau pensiuni. Stațiunea beneficiază de ape termale iar în vecinătate sunt nenumărate locuri care excelează prin verdele intens al pădurilor, sunetul mătăsos al apelor de munte și al cascadelor și liniștea locurilor de popas. Sokobanja a fost botezată, pe drept cuvânt, inima verde a Serbiei, deoarece orașul este înconjurat de munți care îi oferă acel aer curat după care tânjim cu toții: Ozren (1174 m) în sud, Rtanj (1560 m) în nord, Devica (1116 m) în sudest, Slemen (1099 m) și Krstatac (1069 m) în est, Bukovik (894 m) și Rozanj (897 m) în vest. Numele de Sokobanja vine de la soko-șoim și banja -baie. În vechime, localnicii erau vestiți pentru dresarea șoimilor, aceste păsări de pradă constituind chiar și „monedă” pentru plata taxelor (azi pe muntele Rtanj se mai zăresc ruinele cetății Sokograd unde se spune că erau dresați șoimii). Acum nu se mai zăresc șoimi în înaltul cerului. În schimb, Sokobanja este vestită și căutată pentru apele sale termale, cu multiple calități curative.
La poalele muntelui Rtanj
Lepterija- zonă de picnic și relaxare lângă Sokobanja
Bucurându-se de vecinătatea munților, împrejurimile orașului sunt adevărate oaze de verdeață și aer curat. La doar 2km de Sokobanja se află Lepterija, o zonă amenajată pentru picnic și relaxare . Se poate ajunge cu mașina sau pe jos,prin pădure. În apropiere se află Biserica cu hramul Nașterii Maicii Domnului iar localnicii spun că pe munte se poate zări, ca un miracol al naturii, chipul Maicii Domnului. Numele de Lepterija este legat de două legende. În Evul Mediu era locul de odihnă și întâlnire al sclavilor greci care munceau la cetatea din munți (elefteria -libertate). O a doua legendă este povestea tragică a doi îndrăgostiți ce proveneau din două familii ce se dușmăneau. Fata se numea Elefteria și a fost ucisă de propriul tată, care află de povestea ei de iubire iar băiatul, la auzul veștii, s-a aruncat în apă și a murit. Dincolo de ficțiune, care are și ea farmecul ei, o plimbare pe potecile din zonă, te încarcă cu energie și bună dispoziție. Mai notez că Lepterija a fost unul din locurile preferate de refugiu, în timpul celui de-al doilea război mondial, al scriitorului Ivo Andric, laureat al premiului Nobel pentru literatură.
Ripaljka – cascada ce „sare” de 11 ori
Din punctul meu de vedere, este printre cele mai spectaculoase locuri din zona Sokobanja. A fost primul monument natural declarat în Serbia, în 1949. S-a format pe cursul râului Gradasnica, de pe muntele Ozren. Este considerată una dintre cele mai mari cascade din Serbia, cu o înălțime totală de aproape 40 de metri. Ripaljka este formată din 11 căderi de apă, cu înălțimi de la 0,2 până la 5 m. Numele său vine de la cuvântul sârbesc ripati ce înseamnă a sări. Sunt practic 10 minicascade care aleargă spre ultima și cea mai uriașă. Cei care ajung în zonă au privilegiul să se bucure de acest spectacol zglobiu al apei, care se prăvale într-o infinitate de particule zgomotoase și sclipitoare. Am zăbovit ceva timp lângă cascadă, admirând această minune a naturii și am simțit că mi-a dăruit din energia și vitalitatea ei.
Ripaljka -restaurantul de lângă cascadă
În apropierea cascadei este amenajată zona de picnic Grudno, dar se află și un restaurant cu preparate tradiționale, ce-i poartă numele. Restaurantul Ripaljka are un interior tipic amenajat pentru zonele de munte cu pereți de piatră și cărămidă, grinzi de lemn și nelipsitul șemineu unde chiar ardea focul . Pereții sunt decorați cu fotografii alb negru ce surprind zona, undeva la mijlocul secolului trecut.
Aici am avut plăcerea să servim una dintre mesele de prânz. Subliniez ori de câte ori am ocazia că sârbii au un adevărat cult pentru masă și pentru oaspeți (ca dealtfel, orice popor balcanic). Mâncarea este tot timpul foarte bună și foarte multă. Iar aici în Sokobanja, declarată zonă ecoturistică, localnicii se mândresc că preparatele lor sunt realizate din ingrediente naturale, fără aditivi sau chimicale. Ca urmare, ne-au bucurat privirea și papilele gustative felurite mâncăruri. Pentru mine favorite au fost aperitivele : cremă de brânză picantă, cașcavaluri afumate sau ușor maturate și mezelurile, de la bacon și șuncă din vânat la salamurile uscate și condimentate. Le-am servit cu pituști calde și pufoase sau cu plăcinte cu brânză, ce se topeau în gură. La capitolul băuturi la aperitive ne-am delectat cu un rachiu de gutui, deosebit de aromat iar la felul principal care a excelat prin fripturi, pleskavita și mici sârbesti am degustat Nostalgia, un vin roșu plin, cu arome de fructe roșii.
Niște oameni fericiți la finalul unei mese copioase
Cazare High Class în Sokobanja – Sunce Hotel și Hotel „Zeleni grad&Nataly spa”
Fiind într-un Infotur de promovare a zonei, am avut ocazia să apreciez nu numai serviciile ci și efortul uriaș al unor oameni de a impune și face cunoscută această perlă turistică a Serbiei, cât mai mult în afara granițelor. Am fost cazați la Sunce Hotel (în limba sârbă sunce înseamnă soare ), cotat cu 4 stele. Construit în 1977 ca fiind cel mai mare hotel din zonă, hotelul a avut și perioade mai sumbre, fiind închis pentru o perioadă de 10 ani. Tot ansamblul hotelier de azi care a reprezentat o investiție uriașă, a fost inaugurat în urmă cu 4 ani. Hotelul dispune de 155 de locuri de cazare, 2 restaurante, 2 săli de evenimente, spații pentru conferințe și locuri de joacă pentru copii.
Principalul atu al hotelulului este centrul wellness & spa care are multiple dotări pentru toate vârstele : 2 piscine interioare și una exterioară, saune, săli de masaj și hidromasaj, salină și băi de abur. Am fost cazați în acest hotel și ne-am bucurat de o baie în piscină. Mărturisesc că totul este la nivelul celor 4 stele cu care este catalogat hotelul: personal tânăr și amabil și servicii ireproșabile.
Mai trebuie să remarc calitatea, diversitatea și finețea mâncărurilor de la micul dejun, oferit de Sunce Hotel. M-am simțit cumva la all inclusive și a fost unul din momentele în care mi-a părut rău că nu pot să gust din majoritatea preparatelor expuse. Fotografiile vor fi un argument forte pentru a lua în calcul această unitate de cazare dacă programați o vacanță în Sokobanja.
Nu știu dacă ați avut ocazia să fiți cazați într-o cameră de hotel cu balcon și când ieșiți pe terasă să călcați pe iarbă. Verde și naturală 100%. Această experiență, aproape terapeutică din punctul meu de vedere, o puteți trăi la Hotel „Zeleni grad& Nataly spa” din Sokobanja. De fapt covoarele de iarbă naturală și mușchi sunt prezente mai peste tot în incinta hotelului : pe terasele interioare și exterioare, la intrare, pe unul dintre pereții centrali, și cel mai spectaculos pe „acoperiș.” Curtea aproape reproduce un colț de munte, cu mulți brazi și o cascadă în miniatură.
imagini din curtea și terasele exterioare ale hotelului – sursa foto
minicascada din curtea hotelului și peretele de la recepție acoperit cu mușchi –sursa foto
Spuneam că acoperișul hotelului este absolut spectaculos deoarece aici este amenajat un sky bar în care la orice oră din zi poți degusta un cocktail și poți admira panorama orașului. Covorul de iarbă și mobilierul cu șezlonguri sau leagăne amplifică senzația de relaxare. Noi am ajuns la apusul soarelui și am fost invitați să ciocnim un pahar de spumant . Este unul din locurile unde oricând aș repeta această experiență cu prietenii.
Noi, grupul vesel alături de managementul hotelului – sursa foto
Hotelul „Zeleni grad&Nataly spa” dispune de două corpuri de clădire . Prima are 47 de camere cu 120 de paturi . A doua clădire a fost inaugurată în urmă cu 5 luni și a fost construită ca urmare a numeroaselor solicitări de cazare . Aceasta din urmă are în componență 14 apartamente. În ambele clădiri, designul camerelor este modern, în tonuri de ocru și albastru . Mobilierul este adaptat în funcție de structura camerei/apartamentului.
Secțiunea spa a hotelului beneficiază de o piscină interioară cu apă termală, saună și foarte multe tipuri de masaje, terapeutice sau de relaxare .
Hotelul dispune și de o sală de conferințe și un lobby bar . Turul hotelului l-an încheiat în Restaurantul Panorama, situat la ultimul etaj . După cum îi spune și numele, locația oferă clienților, prin multitudinea de ferestre uriașe, posibilitatea de a admira orașul și împrejurimile acestuia, cu Munții Ozren și Rtanj în depărtare . Vă puteți imagina că este un adevărat spectacol în funcție de momentul zilei și de anotimp.
lobby bar sală de conferințe
Restaurant Panorama
Înconjurați de luminile orașului, am fost invitați să luăm o cină mai mult decât regească : am mîncat în premieră sushi sârbesc preparat cu cremă caimac (un fel de cremă de brânză realizată din smântâna laptelui) și un sos de muștar dulce aromat, măsline pane servite cu o pastă cremoasă asemănătoare cu tzatiki, jumări aromatizate și multe alte finețuri. Surpriza serii a fost prepararea în fața noastră de către chef Dușan a unui biftec tartar absolut delicios.
șef Dușan și al său delicios biftec tartar
A urmat friptura, de porc și vită, ambele aromatizate cu ierburi și mirodenii și caramelizate, însoțită de niște cartofi care se topeau în gură. Desertul a fost o prăjitură cu un pandișpan pufos, cu o cremă din care nu au lipsit nucile caramelizate. Totul a fost însoțit de o pleiadă de vinuri de la Chardonnay la cele din soiuri sârbești, roze sau roșu-cognac.
Hai hui prin Sokobanja -baia turcească și brandurile locale
Cum spuneam și la începutul articolului, Sokobanja este un oraș micuț, unde zona centrală se poate parcurge în mai puțin de 30 de minute . Cu toate acestea aleea centrală pietonală este flancată de terase umbroase și cochete, unde poți lenevi și degusta ceva și de multe magazine cu suveniruri.
În parcul central, este semnalizată aleea pe care Ivo Andric se plimba, în 1942, refugiindu-se din calea războiului. Principalul obiectiv din zonă îl reprezintă Baia „Amam”, ridicată de turci în secolul XV, pe fundațiile unor băi romane. Este singura baie turcească din Serbia și este funcțională și azi. Piscinele sunt cele originale, una dintre ele păstrând decorațiunile din epoca romană. Deasemenea țevile și robineții datează din perioadaă otomană. Baia turcească include și săli de masaj iar apa termală de aici este recomandată pentru afecțiunile respiratorii.
Parcul Central din Sokobanja
Baia turcească Amam
Am făcut un popas și în magazinul Durdic care găzduiește în majoritate produse tradiționale, certificate sub brandul tradițional Balkanica. Foarte multe sortimente de miere, sucuri, dulcețuri băuturi alcoolice obținute din tot felul de fructe dar și felurite ceaiuri sau mirodenii culese din zonă. Prețurile nu erau dintre cele mai ieftine dar oricum merita încercat câte ceva de pe piața locală.
Turismul rural din zona Sokobanja – standarde moderne în case țărănești
Pe lângă hotelurile de lux, în zona Sokobanja există multe alte posibilități de cazare . Una dintre cele căutate variante este cea a turismului rural . În satele din apropierea orașului se pot închiria case țărănești adaptate standardelor moderne. Turiștii au parte de liniște și aer curat iar localnicii de un venit suplimentar, bine venit. Noi am vizitat proprietatea Onomad din satul Ilino. În limba sârbă onomad înseamnă ceva ce s-a petrecut în trecut, ieri sau mai demult, un fel de „a fost odată”. Păstrând elemente de mobilier și țesături tradiționale, casa beneficiază de dotări moderne, inclusiv o piscină cu o minicascadă și pool bar.
În Ilino există și un muzeu local amenajat în casa natală a Liubincăi Savici (1922 — 1999), artist plastic contemporan, absolventă a Academiei de Arte Frumoase și studii postuniversitare din Belgrad. Liubinca Savici a fost căsătorită cu celebrul pietrar iugoslav Giuseppe Pino Grassi.A fost o artistă foarte prolifică, lucrând mai ales în ipsos, teracotă și bronz.Am admirat câteva din lucrările sale de sculptură în care este imortalizată grația și frumusețea feminină.
fotografii de familie ale Liubincăi Savici
lucrări semnate de Liubinca Savici
În muzeu sunt expuse și un proiector de filme care funcționa cu role, un război de țesut și alte obiecte tradiționale țărănești din vremea copilăriei artistei.
Am făcut un popas și la Centrul Turistic din Boljevac, amenajat prin fonduri europene, unde am găsit informații detaliate (inclusiv experiență VR) despre ce se poate vizita în zonă dar și miere, dulcețuri, ceaiuri și băuturi produse în zonă.
Hotel Ramonda – unde respectul pentru client și comuniunea cu natura se împletesc perfect
Hotelul Ramonda face parte din acea clasă de resorturi în care arhitectura este gândită să se integreze în mediul înconjurător, iar structura și serviciile hoteliere sunt astfel concepute să creeze, cu cât mai multe mijloace naturale și surse locale, facilități de odihnă și relaxare pentru clienți. Hotelul este construit la poalele Muntelui Rtanj, cunoscut pentru geometria sa piramidală și considerat de localnici un loc mitic, cu o energie aparte, ca reședința vechilor zei ai Serbiei. Numele hotelului vine de la o floare locală, ramonda, considerată de sârbi ca și „floarea phoenix”, pentru rezistența sa remarcabilă și capacitatea de a renaște după perioadele secetoase. Ridicat într-o manieră monumentală și futuristă, la construirea hotelului s-au folosit în special piatra și lemnul, aduse din zonă.
Hotelul a fost construit în două etape. În urmă cu 5 ani a fost inaugurat având 21 de camere, spa, loby bar și restaurant. Succesul pe piață a fost atât de mare încât după patru ani a fost ridicată o nouă clădire, cu 37 de camere, legată printr-o pasarelă de primul hotel. Ramonda Rtanj are tot ce v-ați putea dori ca turist : camere sau apartamente extrem de spațioase cu terase largi, piscine interioare și exterioare, spațiu de wellness și spa cu saune și masaj, locuri de joacă pentru copii dar și de entertainment pentru adulți și o sală de cinema dotată nu cu fotolii standard, ci cu canapele și paturi duble, unde au loc 2 proiecții pe zi. Oferta de cazare este atât de diversificată încât puteți să optați pentru apartamente cu living, dormitor și cameră pentru copii, apartamente cu jacuzi instalat pe terasă și spațiu amenajat pentru grătar (puteți opta pentru un bucătar care să vă gătească personal), apartamente gândite pentru mai multe familii. Deasemenea hotelul are camere special amenajate pentru persoanele cu handicap.
Revenind la sistemul de piscine și spa, în piscina exterioară apa este captată din izvoarele din munte și este curățată natural, cu ajutorul plantelor, fără a fi folosiți produși de sinteză . În plus, la fiecare 7 zile se recoltează probe de apă din toate piscinele hotelului. Piscinele interioare sunt despărțite de exterior prin geamuri imense așa încât verdele pădurii este prezent și în interior . Facilitățile centrului spa sunt nenumărate și includ multe tipuri de saună și masaj.
Dacă prinzi o zi ploioasă, cum am prins-o noi :)) nu ai cum să te plictisești în hotel . Ramonda Rtanj deține o bibliotecă de peste 3000 de volume, sunt săli de jocuri și joacă pentru toate vârstele iar sala de cinema este printre cele mai confortabile și primitoare pe care le-am văzut . Nu în ultimul rând poți admira nenumăratele tablouri aflate în camere și în toate spațiile hotelului. Cei din echipa de management ne-au spus că aici se organizează periodic tabere de pictură, zestrea artistică a hotelului rivalizând cu a oricărei galerii de artă .
Biblioteca, sala de cinema și locul de joacă pentru cei mici
Am fost invitați să luăm prânzul în unul dintre restaurantele hotelului și ne-am bucurat de o masă copioasă, potrivit tradiției sârbești. Preparatele ne-au fost prezentate de Chef Bojan, care a precizat că toate produsele sau ingredientele sunt procurate de la producătorii locali sau provin din fermele proprii. Ne-am delectat cu mai multe feluri de brânzeturi, bacon și mezeluri uscate, pastă de ardei și salate. La felul principal am degustat gulaș de vînat, pulpă de porc caramelizată cu piure de cartofi, carne de vită slow cooker cu cremă de rădăcinoase. Starterele au fost însoțite de un rachiu aromat de gutui iar felul principal de un Cabernet Sauvignon premiat.
După festinul gastronomic de la Hotel Ramonda Rtanj
Vizita la Hotel Ramonda a fost o experiență la superlativ . Nu degeaba Novak Djokovic vine periodic aici pentru a se odihni, vara găsești cu greu locuri de cazare iar în restul anului gradul de ocupare este de 70%.
Peștera Bogobinska – spectacolul stalactitelor și stalagmitelor
Am încheiat Infoturul în cu o vizită la Peștera Bogobinska. Deși are o lungime de 7 km, pestera este deschisă publicului doar pe 540 m. A fost amenajată în perioada 1938-1978, cu sprijinul muncitorilor de la mina din apropiere. Este ușor de vizitat și foarte spectaculoasă. În afară de stalactitele care împodobesc tavanul acestei peșteri și stalagmitele, care pot fi văzute în coridoarele și sălile inferioare, există câteva spații deschise foarte largi, ce pot concura din punct de vedere al frumuseții formelor: Sala Minerului care a fost numită în onoarea minerilor din Bogovina care au ajutat la amenajarea ei, Sala de concerte denumită așa datorită dimensiunii și acusticii sale, Sala Ciclopilor ce se remarcă prin grupul de stalagmite dominant Ciclopii și Camera lui Hajduk numită după Hajduk Veljka, unul dintre comandanții militari ai Forțele revoluționare sârbe în prima revoltă sârbă împotriva Imperiului Otoman. O stalagmită înaltă de 10 m, cu un diametru de 2 m, a fost numită după el, iar stalagmita din apropiere, după credincioasa și curajoasa sa soție Čučuk Stana.
Au fost două zile pline de experiențe minunate, care mi-au reconfirmat ideea că Serbia este o destinație de vacanță excelentă. Mulțumiri speciale reprezentanților Agenției Regionale de Dezvoltare a Serbiei de Est (RARIS) care au organizat acest Infotur și ghidului nostru Djordje Ilic, George cum s-a prezentat, un sârb care a absolvit facultatea la Ploiești și s-a îndrăgostit iremediabil de România. Este pentru a patra oară când eu și Cristi, mergem în Serbia cu blogerii sau de capul nostru. De fiecare dată ne-am întors acasă numai cu amintiri frumoase despre locurile spectaculoase vizitate și oamenii inimoși pe care i-am întâlnit. Iar în Sokobanja, inima verde a Serbiei, voi reveni pentru că mai sunt multe locuri de vizitat și experiențe de trăit. Și vă invit să o faceți și voi.
Diana Nedelcu