Joia facem pizza a devenit aproape un slogan în ultima perioadă. Și când „plutește în aer” în jurul tău te gândești: „Frate, chiar nu e o idee rea !”. Joia se strevede weekend-ul, iar o pizza făcută în casă este cel mai bun motiv să spargi monotonia mâncărurilor gătite gen ciorbiță/tocăniță, etc. În plus crești în ochii copilului adolescent pentru care pizza este acel fel de mâncare care nu se refuză niciodată și nu e suficientă, oricât de multă ar fi. M-am aventurat eu să prepar deserturi, o pizza nu putea să fie ceva mai complicat. Faptul că mi s-a propus să testez Mozzarella Gourmet Delaco a fost argumentul suprem : joia facem pizza !
Pizza cu jambon, salam picant și muuultă mozzarella
De data aceasta mi-am permis să nu respect nici o rețetă. Regula a fost fără reguli, fără gramaje exacte, doar „ochiometric”, totul pe relax . Și pentru că îmi plac provocările, m-am aruncat din prima la 2 tipuri de pizza. Pentru primul fel am folosit ingredientele favorite ale lui Vlad : jambon, salam picant, ciuperci și măsline.
Pentru sosul de roșii am optat pentru unul amestecat cu busuioc, deoarece aroma busuiocului se împerechează perfect cu gustul astringent al roșiilor. Mezelurile le aveam în frigider, sunt din cele preferate de familie. În plus, suntem dintre aceia care, pe cât posibil, salvează alimentele, aruncăm cât mai puțin și cumpărăm cât și ce agreem să mâncăm. În ce privește ciupercile, am găsit unele mignone, pe care le-am călit ușor în ulei de măsline, deoarece Vlad nu prea le preferă „al dente”.
Ca aluat, am folosit unul cumpărat deoarece găteam pe modul relax iar frământatul/timpul de dospit/modelatul însemnau deja prea mult timp . Și mai aveam și argumentul copilului „dar dacă mâncăm pizza o faci repede , da, că mi-e foameee !” . Așadar, am întins aluatul în tavă, pe o foaie de copt, l-am pensulat cu sos de roșii, am pus cu nădejde jambon, salam picant, ciuperci și măsline și apoi am presărat din belșug Mozzarella Gourmet Delaco.
După cum vedeți, rezultatul a fost unul apetisant: o pizza moale, dar și ușor crocantă, cu o bogăție de ingrediente, ce aștepta să fie savurată. În plus, când am tăiat-o, a trecut cu brio testul „podului” de mozzarella, care nu se hotăra să se rupă :))
Pizza cu praz, ardei capia, ciuperci și muuultă mozzarella
Al doilea tip de pizza l-am făcut fără carne, pentru a pune în evidență legumele și mozzarella, care împreună la cuptor, dau o combinație delicioasă. Am folosit prazul, din punctul meu de vedere insuficient folosit chiar și în bucătăria oltenească și ardeiul capia pe care ador să îl mănânc crud sau în orice formă gătită. Le-am călit și pe acestea în ulei de măsline pentru a fi în armonie cu ciupercile și cât să capete acea peliculă, ușor strălucitoare.
Am urmat aceeași pași: așezarea aluatului în tavă pe foaia de copt, apoi un strat consistent de sos de roșii, amestecul călit de praz, ardei și ciuperci, măsline pentru aromă și contrast cromatic și o păturică grosuță din Mozzarella Gourmet Delaco.
De fiecare dată timpul de coacere a fost de 15-20 de minute. Și de această dată ne-am bucurat de o pizza pe care o „mâncai din ochi”. Nu mai aveam răbdare și proaspăt ieșită din cuptor am rupt-o, făcând din nou un pod de mozzarella.
Nu este greu de ghicit că cele 2 tăvi le-am topit ca pe „pizza caldă”. Și nu vă închipuiți că am fost o armată: Vlad (care e adevărat, la pizza mânâncă cel puțin porție dublă), Cristi care a imortalizat toată geneza și eu, mulțumită și fericită deopotrivă, că am scos-o și de data asta la capăt cu brio. În concluzie, o masă delicioasă, copioasă și ușor de pregătit.
Am decretat : joia facem pizza !
Diana Nedelcu